Cladiri verzi, ce sunt acestea si ce beneficii aduc proprietarilor si utilizatorilor lor

Situatia actuala a cladirilor din Romania

In Romania, aproape jumatate din consumul national de energie (45% ca sa fim mai exacti) este reprezentat de consumul în domeniul locuinţelor, al birourilor, spaţiilor comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale (scoli, primarii, administratii etc) iar acest lucru insemna o cifra foarte mare considerand ca in acest calcul nu este inclusa industria (mare consumatoare de resurse), turismul, sau comertul.
România are un stoc existent de apartamente si case construite, majoritatea, în perioada 1960-1990, cand nu exista o strategie privind consumul de energie. Abia dupa criza energetică din 1973, au fost introduce reglementări privind eficienta termică a cădirilor iar acest lucru a condus la o marja de consum destul de larga, de la cele considerate eficiente pana la cele neeficiente marja fiind intre 150 şi 400kWh/m2 an.
Acest lucru s-a continuat ca o practica comuna si pentru cladirile construite imediat dupa Revolutia din 1989 cand s-au construit cladiri cu performanţe energetice scăzute cuprinse intre 150-350 kWh/m2 an.
Abia 10 ani mai tarziu, deci incepand cu anul 2000, s-au implementat pe scara mai larga anumite masuri legate in special de izolare (a aparut ca practica frecventa izolarea cu polistiren si tamplarii termopan) care au avut menirea sa imbunatateasca performanţele energetice la 120 - 230 kWh/m2 an, ceea ce a reprezentat un progres extraordinar.

Tendinte actuale privind cladirile verzi:
Semnalele de alarma trase inca de acum 50 ani referitoare la clima precum si schimbarile climatice frecvente din ultimii ani au facut ca preocuparile pentru mediul inconjurator sa fie din ce in ce mai pregnante.
In plus, traim intr-o lume intr-o continua schimbare datorata evolutiei tehnologiei iar cerintele acestui nou trend se reflecta si asupra domeniului constructiilor. Domeniul constructiilor este domeniul care in comparatie cu altele (precum cel al industriei telefoniei, industria auto etc) este cel care pare a fi reactionat cel mai greoi la schimbari. Cumva, este si normal, constructia unei cladiri este reglementata si schimbarile se pot face doar asupra unor elemente.
Vestea buna este ca in acest moment, mai mult ca oricand pana acum, domeniul energetic si industria construcţiilor, deci si a imobiliarelor, evolueaza rapid datorita accesului rapid de inovaţie care il targheteaza mult mai precis pentru a imbunatatii mediul si nevoile de securitate energetică
Creşteria nivelului de conştientizare a populaţiei a fost si un rezultat al legislaţiei naţionale şi europene care au condus la aparitia unor noi modele business pentru clădiri si au crescut interesul pentru siguranţa, confort, calitatea designului şi impactul pe care clădirile lor îl au asupra mediului.

Reglementare privind ridicarea nivelului de performanta energetica a cladirilor:
Directiva Europeana in vigoare in acest moment privind performanta energetica a cladirilor este directiva 2010/31/UE, aceasta directiva modificand substantial si abrogand cu efect de la 1 februarie 2012, Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European din 16 decembrie 2002.
Discutam despre o directivă europeană care va intra în vigoare din 31 decembrie 2020 impune ca toate clădirile noi să respecte principiul "consum aproape zero energie" (nZEB). Iar anul 2020 este deja aici. Se pare ca cei 10 de cand a fost data directiva au fost benefici pentru a se elabora noi modele de business in domeniul imobiliar chiar daca ca implementare nu sunt atat de multe exemple.
Pentru inceput, au implementat deja aceste concept cei care au vazut aceasta directiva ca pe o oportunitate de a fi diferiti si pregatiti pe termen lung, de a se diferentia de concurenta si de a-si face un renume in domeniu.
Dupa 2020, acesti “pionieri ai cladirilor verzi” vor avea un avantaj major fata de cei care au vazut pana acum directiva 2010/31/UE ca pe o constrangere si ca pe o modalitate de a creste pretul imobilelor.
Succesul proiectelor de imobilelor verzi (fie ca sunt case, apartamente, birouri etc) este cel mai bun indicator al aprecierii oamenilor pentru acestea iar cativa ani mai tarziu totul se va rezuma la intrebarea: “cum adica, nu este o cladire verde?”

Ce este o cladire verde, definitie si tipuri

Definitia unei cladiri verzi este simpla: o clădire eficienta din punct de vedere energetic (chiar sustenabila energetic) pentru realizarea si exploatarea careia gradul de poluare și nocivitate pentru mediu este unul foarte scăzut.

Pentru a se ajunge la o eficienta energetica foarte mare (tradusa in consumuri mici pentru incalzire+racire+ventilatie deci si in costuri mici pentru consumul de electricitate si gaz) totul trebuie inceput inca din faza de proiectare.

Proiectarea unei cladiri verzi trebuie sa aiba in vedere modalitati de constructie si strategii specifice precum design, echipamente incluse care sa aiba ca rezultat reducerea consumului de energie, concomitent cu diminuarea semnificativă (pana la eliminare) a impactului negativ asupra mediului.

In final, calificativul de ”cladire verde” sau ”casa verde” se poate obtine in urma unui proces de evaluare realizat de catre o firma specializata care foloseste metodologii de certificare recunoscute pe plan international.

Evaluarea unei “cladiri verzi” are de obicei în vedere mai mulți factori precum: consumul din surse conventionale, coeficientul de pierderi termice, utilizarea energiei regenerabile, iluminarea naturala si pot tine cont chiar si de consumul de apă și reciclarea sa, utilizarea materialelor ecologice și a finisajelor natural si nedaunatoare si accesul către mijloacele de transport.

Pentru o cladire verde cerificarea acesteia atesta, chiar si la nivel internațional, calitatea si eficiența energetică și operațională a unei clădiri.
O "cladire verde" certificata obtine prima pozitie in topul preferintelor firmele de investiții în construcții, companiile bancare sau din domeniile de consultanță imobiliară deoarece astfel de construcții se vând mult mai ușor, atrag mai mulți chiriași și au costuri de întreținere mult mai scăzute.

Tipuri de cladiri verzi:
1. Case verzi – acest segment se refera la locuintele verzi: apartamente sau case/vile. Poate fi certicat ca fiind “”casa verde”” fiecare constructie in parte sau un intreg ansamblu (bloc sau proiect rezidential)
2. Birouri verzi. Normele si certificarea birourilor verzi este mai avansata intrucat acest proces de eficientizare a consumurilor a fost mai simplu de implementat in acest domeniu in care investitiile sunt mai concentrate si mai mari deci si concurenta este mai mare in a oferi chiriasilor conditii care sa-i fidelizeze.

BREEM
LEEDS


3. Spatii industriale verzi. Fabrici, facilitati de productie, depozite logistice care au implementate strategii de reducere a consumului
4. Cladiri administrative, scoli, gradinite, biblioteci.

Toate tipurile enumerate mai sus pot fi atat cladiri noi, care au fost gandite inca de la inceput sa obtina certificarea de “cladire verde”, dar pot fi si cladiri existente si care pot fi renovate.

Case pasive

Conform RoGBC: "O clădire verde poate fi considerate si orice proiect ce presupune o renovare realizată cu atenţie deosebită în ceea ce priveşte minimizarea impactului pe care designul şi operaţiunile de construcţie şi renovare le-ar putea avea asupra mediului înconjurător’’
Prin urmare, intrucat aceastea sunt cladiri a caror locatie este stabilita de mult si pentru perioade mari de timp, aceasta grupa se califica cel mai mult pentru a deveni “cladiri verzi” prin renovare.
1.3 Avantajele unei cladiri verzi pentru prorietarii sau utilizatorii acestora

a) Consum energetic redus
Intregul concept de cladire verde se invarte in jurul ideii ca un consum mic are si impact pozitiv intai asupra mediului (se folosesc mai putine resurse deci se polueaza mai putin) dar si asupra costurilor de intretinere a cladirii.

b) Calitate superioara a locuitului
Proiectarea si realizarea unei cladiri verzi au in vedere si confortul si sanatatea celor care le locuiesc iar ca si exemplu se poate da faptul ca incalzirea in pardoseala stratitica aerul mult mai putin decat radiatoarele (caloriferele) conventionale – deci diferenta intre temperatura resimtita la nivelul capului sic el al talpilor este mica cee ace conduce la un confort superior pentru organism. Un alt exemplu poate fi un sistem de ventilare mecanica care asigura aer proaspat in permanenta.

c) Credite speciale
Domeniul bancar, in special ramura care se ocupa cu creditarea achizitei de locuinte, a fost reactiva la a credita cladiri cu eficienta energetica ridicata. Ne vom referi aici in special la creditarea caselor verzi, acestea fiind percepute ca locuinte bine proiecte, bine executate, usor vandabile si care aduc un avantaj posesorului: bugetul alocat pentru intretinerea locuintei este mai mic, deci riscul neplatii ratelor este implicit mai scazut.
Ca exemplu, impreuna cu implicarea RoGBC, s-a reusit sa se creeze impreuna cu bancile un produs numit “Ipoteca Verde”, un produs de creditare mai avantajos decat cele oferite pentru imobilele “normale’’.

d) Taxe reduse
Primariile au sesizat potentialul acestor dezvoltari de cladiri sustenabile, moderne, atractive pe teritoriul lor si ce este si mai bine este ca s-au decis sa le incurajeze prin acordarea de facilitati fiscale.
Ca exemplu, Primaria Tunari (Ilfov) acorda persoanelor fizice care locuiesc intr-o casa verde facilitate platii la 50% a impozitului pe locuinta.
In acest fel, si devoltatorii proiectelor de case verzi sunt incurajati sa investesca in aceasta zona intrucat avantajul transmis proprietarului final este unul semnificativ.
Este semnificativ mai ales ca impact psihologic, nu neaparat ca suma (impozitul pentru o casa nefiind asa mare), intrucat este o atestare a unui organism official (Primaria) ca aceste dezvoltari sunt recunoscute ca fiind importante pentru viitor. Cum este de atlfel si cazul masinilor electrice sau hibride care beneficieaza de anumite facilitate speciale.
Un exemplu la o alta scara este cel al Consiliului Local (CL) Iași care a aprobat recent facilități fiscale (în funcție clasa energetică, pot fi obținute reduceri de impozite cu până la 50%) pentru proprietarii de clădiri verzi. Discutam despre o alta scara intracat aici se califica si cladirile de birouri de exemplu iar suma se ridica la 3M lei (peste 630.000 Euro) pentru anii 2019-2020.
Speram ca exemple de sustinere a dezvoltarii proiectelor verzi vor continua.

e) Programe europene si nationale care ajuta proprietarii sa detina locuinte eficiente energetic.
La nivel national, in Romania exista cateva poiecte care vizeaza cladirile verzi, fie ca sunt programe implementate direct de catre autoritati precum “Programul Multianual de reabilitare termică” (Acela prin care se realizeaza o noua izolatie a blocurilor) fie programme europene care pot fi accesate de persoanele fizice precum “Programul Casa Verde Plus” prin care se subventioneaza 90% un sistem de panouri fotovoltaice de 3KW.
Un alt program care trebuie mentionat intrucat a avut un impact pozitiv asupra constructiilor existente care si-au imbunatatit performantele energetice este “Programul de înlocuire sau completare a sistemelor de încălzire”

f) Valoare de vanzare, de revanzare si inchiribila mare si mentinuta pentru o perioada mare

Cladirile verzi isi mentin valoarea pentru mult timp, devalorizarea acestora fiind mult mai mica in comparatie cu un imobil “normal”.
Acest lucru este foarte interesant si pentru investitori, iar in segmental de birouri acest fapt este si confirmat de rapiditatea cu care se inchirieaza si de interesul crescut pentru tranzactionare.
Clasele energetice privind imobilele si cadrul legislativ national

Grafic cladiri pasive

Cadrul legislativ national in vigoare in acest moment privind standardele energetice ale cladirilor este reglementat de Ordinul 157/2007 de aprobare a normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 372/2005 (pag. 446 din Monitorul Oficial nr. 126Bis din 21.02.2007 – pct. III.3.4.4)
Prin Ordinul 157/2007 sunt stabilite limitele minime şi maxime ale consumului specific de energie al unei cladiri, cu specificatia ca acestea depend si de dotarea cu utilităţi a clădirii:
• Consumul anual clasa A: 125 kWh/mp/an este stabilit pentru clădiri cu încălzire, apă caldă de consum, iluminat. Clasificarea se face pana la clasa G: 820 kWh/mp/an;
• Consumul anual clasa A: 145 kWh/mp/an este stabilit pentru clădiri cu încălzire, apă caldă de consum, iluminat şi climatizare. Clasificarea se face pana la clasa G: 1120 kWh/mp/an; Aceste valori sunt stabilte tinand cont de o cladire care dispune de climatizare.
• Consumul anual clasa A: 130 kWh/mp/an este stabilit pentru clădiri cu încălzire, apă caldă de consum, iluminat şi ventilare mecanică. Clasificarea se face pana la clasa G: 850 kWh/mp/an. Aceste valori sunt stabilte tinand cont de o cladire care dispune de ventilare mecanica.
• Consumul anual clasa A: 150 kWh/mp/an este stabilit pentru clădiri cu încălzire, apă caldă de consum, iluminat şi ventilare mecanică. Clasificarea se face pana la clasa G: 1150 kWh/mp/an. Aceste valori sunt stabilte tinand cont de o cladire care dispune de ventilare mecanica si climatizare


Certificatele energetice din Romania indica Clasa A ca fiind cel mai inalt standard energetic pentru un imobil, in aceasta clasa intrand insa si unele cladiri care au doar cateva din componente implementate, cladirile verzi si casele pasive. In concluzie, un certificat energetic nu este cel mai bun reper, este necesara o certificare speciala de care se ocupa o firma specializata in astfel de acreditari.
In Romania, cea mai cunoscuta companie specializata in acreditari este Consiliului Român pentru Clădiri Verzi – RoGBC (Romanian Green Building Council), un organism cu o implicare foarte activa, profesionista si de amploare, care inregistreaza multe parteneriate cu producatori, firme de consultanta si proiectare, banci (vezi Ipoteca Verde) si dezvoltatori implicati in industria constructiilor si imobiliarelor – link site : http://www.rogbc.org/en/

Standarde energetice pentru Cladiri Verzi
nZEB este prescurtarea de Nearly Zero Energy Buiding si este noul standard trasat si reglementat prin Directiva Europeana 2010/31/UE.

Directiva Europeana 2010/31/UE, recunoaste totodata ca, in contextual unor conditii climatice diferite ale statelor UE si tinand cont de diversitatea, tradiţiile şi practicile în domeniul construcţiilor, nu se poate folosi o metodologie unica pentru implementarea Clădirilor cu consum de energie aproape zero (nZEB), determinând fiecare stat membru al UE să îşi elaboreze propria definiţie pentru cladirile nZEB.

Cu toate acestea, doua principii majore se aplica standardului nZEB:

1. Clădirea va avea o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în cea mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile. Este inclusa inclusiv energia din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere.
2. Pentru asigurarea consumurilor energetice totale, sursele regenerabile de energie (nefosile), acoperă minimum 10% din energia primară totală calculată a clădirii.

De folosit:
Studiu de metodologie pentru cladirile Nzeb: https://www.mdrap.ro/userfiles/metodologie_calcul_performanta_energetica_iulie2014.pdf

Caracteristici tehnice ale unei cladiri Nzeb: http://www.aiiro.ro/cms_admin/upload/public/Prezentare_NZEB_2013-2.pdf

Daca in 2013 se inregistrau in Romania 65 cladiri care atingeau standardul de cladire verde, in acest moment se inregistreaza peste 200 de cladiri si proiecte iar ca numar de locuinte verzi (case verzi sau apartamente verzi) se inregistreaza 6000 conform datelor RoGBC: “Numarul caselor unifamiliale sau apartamentelor in blocuri de locuinte certificate sau in curs de certificare "Green Homes" a depasit, recent, 6.000 de unitati. https://www.agendaconstructiilor.ro/files/sustenabilitate/rogbc-peste-200-de-cladiri-din-romania-detin-certificari-verzi.html
Tendinte viitoare: Se pregateste urmatorul standard energetic, urmatoarea frontiera pentru cladirile verzi fiind conceptul Zero Carbon. https://www.agendaconstructiilor.ro/files/expozitii-conferinte/rogbc-cladirile-verzi-in-ascensiune-performanta-buna-si-beneficii-mari.html


1. Case pasive
1.1 Ce sunt casele pasive

Case pasive

Standardul de casa pasiva este cel mai avansat si strict standard de eficienta energetica pentru o casa din acest moment, avand reglementari si indicatii foarte precise de realizare elaborate de Institutul de Case Pasive, Passivhaus-Institut (PHI), fondat in 1996 in Darmstadt, Germania.
Daca termenul de “”cladire verde”” se poate aplica unui grup mai mare de imobile (cladiri de birori, blocuri de apartamente, case, spatii industriale, biblioteci etc) termenul de casa pasiva se aplica, cum spune si numele, doar caselor.
Tehnic: http://casapasiva.pub.ro/wp-content/uploads/2017/02/Raport-Tehnic-part-1.pdf

Case verzi

Pentru atingerea obiectivului de consum redus sau sustenabilitate, ideile principale sunt nu numai trasate (cum este in cazul cladirilor verzi) dar si foarte strict si bine reglementate:

a) ELIMINAREA PIERDERILOR ENERGETICE
Este absolut necesar ca puntile termice adica elementele constructive prin care se poate realiza un transfer al energiei termice (caldura, racoare) la nivel de fundatie, ziduri, ferestre si acoperis sa fie cat mai mici posibile, acest lucru traducandu-se printr-o necesitatea redusa a consumului de energie (in principal gaz si electricitate) pentru incalzirea/racirea casei. Pierderile energetice au loc prin transfer termic din interior catre exterior sau invers prin elementele constructive ale casei ale casei (pereti, ferestre, usi) sau prin transferul de aer, de exemplu prin ferestre deschise sau prin elemente care nu sunt etanse: hote, aerisiri, trasee instalatii.

b) MENTINEREA ENERGIEI
In afara sistemului constructiv special (izolatie, etanseitate) mentinerea energiei se face prin echipamente special de genul recuperatoarelor de caldura. Acestea sunt in general unitati de ventilatie (deci va exista un aport de aer proapat in permanenta in casa) care recupereaza 75-90% din energia aerului evacuat prin imprumutarea acesteia catre aerul care va intra.

c) APORTUL DE ENERGIE FOLOSIND ECHIPAMENTE FOARTE EFICIENTE
Unele din cele mai eficiente echipamente sunt pompele de caldura care sunt, mult mai eficiente decat sistemul traditional cu centrala pe gaz.

Eficienta pompelor de caldura poate fi de 3 ori mai mare pentru pompele de caldura aer- apa (CPU=3, adica pentru 1 Kw de energie electrica consumata se produc 3 Kw de energie termica) in comparative cu o centrala termica pe gaz care are CPU=1, adica se consuma 1Kw de energie calorica (prin arderea gazului) pentru a se produce 1 Kw de energie termica.
Eficienta poate merge pana la CPU=5 in cazul pompelor de caldura aer-sol, adica acelea pentru care se foloseste temperature constanta a solului de la 110 mp adancime.

Imagine cu functionarea unei pompe de caldura care foloseste energia din sol.

Cladiri verzi

d) APORTUL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE
Acesta se realizeaza prin echipamente precum panouri solare (folosesc energia solara pentru incalzirea apei), panouri fotovoltaice (care transforma eneria solara in electricitate)

Intrucat este foarte clar ca cea mai mare parte a energiei consumate intr-o casa este cea folosita pentru incalzire si racire, iar o casa pasiva are ca principal obiectiv exact consumul foarte mic de energie, rezulta ca standardul casei pasive inglobeaza solutii tehnice pentru a contracara pierderile energetice, pentru a mentine energia si pentru a consuma energie “verde” de aceea trebuie sa respecte 3 componente principale:

1. Designul bioclimatic. Desi acest aspect este cel mai neglijat in proiectarea casei, este foarte important intrucat chiar daca o casa respecta constructiv sau este dotata cu toate echipamentele corespunzatoare (vezi mai jos punctele 2 si 3) fara designul bioclimatic aceste investitii sunt ineficiente.
In acest sens este foarte importanta orientarea casei si studiul incidentei elementelor naturii precum soarele, vantul si mediul natural, adica in principal solul si vegetatia.
Designul bioclimatic presupune cunoastrea/studierea apoi proiectarea tinand cont de aceste elemente ale naturii cu scopul, pe de o parte, de a bloca efectul negativ pe care acestea il pot avea si, poate si mai important, de a ne folosi de acestea pentru a ajuta casa sa realizeze dezideratul consum redus si confort superior.
Ca si exemple foarte usor de inteles se pot da:
• Orientarea casei (a fatadei principale sau a ferestrelor principale) spre puncte cardinale precum Nordul. Acest lucru insemna ca aceasta fatada nu va fi incalzita solar pe timpul iernii si ca va fi plasata intotdeauna intr-o zona de umbra. Iar acest lucru insemna la randul lui ca echipamentul de incalzire (centrala termica, pompa de caldura) va folosi energie termica in exces fata de oricare din celelate puncta cardinale.
• Orientarea ideala este catre SUD (catre soare) dar acest lucru vine la pachet cu faptul ca soarele va supraincalzi spatiile de locuit pe timpul verii.
Cel mai bun exemplu este situatie cand ne aflam in autoturism cu soarele in fata si, desi aerul conditionat este dat la maxim, soarele incalzeste habitaclul si inclusiv pasagerii deci este necesar a fi in functiune in permanenta. Ceea ce inseamna un consum de combustibil crescut.
Daca pentru un autoturism este mai greu sa se gaseasca solutii, pentru case este posibil pentru ca pot fi integrate elemente de design bioclimatic precum iesiri in consola sau parasolare exterioare fixe dimensionate si/sau orientate in functie de pozitia soarelui pe cer.

Cladiri verzi - Amber Gardens

Elementele de design bioclimatic vor asigura faptul ca se elimina efectul de sera intrucat pe timpul verii soarele este blocat sa patrunda direct in casa intre rasarit si apus (va fi umbra in fata geamurilor dar vizual casa va beneficia de foarte multa lumina) iar toamna-iarna-primava soarelui ii este permis sa intre treptat in casa, in acest fel soarele aducand exact aportul la incalzirea spatiului de care este nevoie.
Exista o solutie chiar si pentru orele de rasarit si apus (adica atunci cand consolele sau parasolarele nu sunt eficiente) ale carei beneficii nu sunt pe deplin cunoscute sau aplicate: plantarea a 2 copaci in puncte speciale din gradina, in apropierea casei.
Acest lucru atat de simplu in aparenta poate aduce beneficii de necrezut: temperatura in interiorul casei pe timpul verii poate fi mai mica cu pana la 4 grade datorita acestor 2 copaci, adica aportul de energie consumata este clar mai mic decat daca echipamentele (ex aerul conditionat) ar lucra in plus pentru a suplini aceste 4 grade. O precizare: copacii trebuie sa aiba frunze cazatoare (nu sunt recomandati cei pereni gen conifere- tuia) pentru ca iarna soarele sa aiba posibilitatea sa intre in casa pentru a ajuta la incalzire.

2. Sistemul constructiv.

Este esential pentru eliminarea pierderilor energetice si pentru mentinerea energiei. Solutiile principale se concentreaza in jurul izolarii si a etanseitatii casei adica in termeni constructivi la anvelopa casei: Anvelopa unei clădirii este alcătuită din totalitatea suprafeţelor elementelor de construcţie perimetrale, care delimiteză volumul interior (încălzit sau răcit), de mediul exterior sau de spaţiile necondiţionate din exteriorul clădirii.

O casa pasiva trebuie sa aiba un coeficient de transfer energetic foarte mic iar acest lucru se realizeaza print-ro anvelopare superioara adica prin izolarea in totalitate a casei adica inclusiv fundatie. Cea mai uzuala solutie (datorita raportului performanta/pret) este ca pentru izolarea fundatiei (sub casa) sa se foloseasca polistiren de minim 15 cm iar pentru peretii exteriori se se foloseasca polistiren de min 20 cm, care, impreuna cu o caramida de 30 cm sa totalizeze minim 50cm grosime a peretului. Bineinteles, se pot folosi si solutii mai scumpe precum vata minerala etc.

Pentru pereti se foloseste caramida intrucat aceasta are cea mai buna masa termica adica acumuleaza pe timpul zilei energia pe care o elibereaza treptat pe timpul noptii.

Intrucat masa termica a caramizii si cea betonului folosit la structura este diferita si polisstirenul folosit pentru placarea fiecareia din aceste suprafete este diferite.

Tamplaria exterioara si ferestrele trebuiesc sa fie unele speciale, certificate pentru case pasive. Acest lucru este atat de important incat Insitutul German de Case Pasive are o lista cu cativa producatori recomandati. In plus, sunt solutii speciale de imbinare a tamplariei in cadrul peretilor, spuma care se foloseste in mod uzual nefiind folosita in aceste cazuri, ci anumite membrane cauciucate speciale.

Etanseitatea casei referitoare la patrunderea/ iesirea aerului in mod nedorit, etanseitate care trebuie sa aiba o valoare de n50 ≤ 0,6 h-1


3. Echipamentele
Echipamentul obligatoriu pentru a respecta standardul de casa pasiva este sistemul de ventilatie cu recuperare de caldura. Acest echipament rezolva 2 aspecte foarte importante precum: aport de aer proaspat (nu este necesara deschiderea geamurilor pentru ventilare) si mentinerea temperaturii interioare intrucat aer proaspat este introdus aproape la aceeasi temperatura cu a casei.
Practic acest echipament foloseste energia termica care exista deja in casa deci se poate spune ca este “gratuita” daca ar fi sa privim simplu acest aspect.
Eficienta sistemului consta in faptul ca este recuperata 75-93% din energia termica a casei (aerul care este evacuta la temperatura casei imprumuta aceata temperature aerului care intra) deci practic vor fi doar 3-4 grade Celsius diferenta pe care sistemul de racire/incalzire ar trebui sa il compenseze spre deosebire de ventilarea prin deschiderea geamurilor cand diferenta poate fi de peste 12-14 grade Celsius.

Cladiri verzi - mecanism de functionare

Sistemul de ventilatie cu recuperare de caldura mai are urmatoarele beneficii:
• Un spor de confort si sănătate intrucat se elimină aerul uzat şi îmbâcsit şi se asigură aerul proaspat necesar
• Poate fi prevazut cu senzori de umiditate, de CO2 sau pentru compusi VOC
• Se poate controla umiditatea din incaperi. In acest fel sunt protejati atat locuitorii casei cat si constructia propriuzisa intrucat materialele sunt ferrite de stricăciunile cauzate de umiditate
• Clădire mai confortabilă fără zone reci şi curenţi de aer pentru ca nu se simte fluxul de aer (aerul se schimba in 4-6 ore intr-o incapere)
• Aerul este filtrat, deci nu se intruduc alergeni
• Protecţia materialelor clădirii si a elementelor de mobilier împotriva stricăciunilor cauzate de umiditate

Desi optionale, echipamente precum cele ce vor fi enumerate mai jos, sunt esentiale pentru obtinerea celui mai mic consum posibil si a unui confort de locuit superior:
- Panouri solare
- Panouri fotovoltaice
- Pompa de caldura. Aceasta are capacitatea de a produce agent termic adica apa calda cat si apa rece (trece de pe un mod pe altul in functie de necesitatea anotimpului).
- Incalzire in pardoseala. Este un sistem mai eficient decat incalzirea prin radiatoare (calorifere) si totodata si mai confortabil intrucat aerul este stratificat mai putin, adica diferefenta de temperatura intre cea de la nivelul capului si cea de la nivelul piciorelor este mult mai mica decat in cazul radiatoarelor.
- Sistem de incalzire-racire cu panouri radiante in plafon. Acest sistem cu panouri in plafon inseamna ca racoarea sau caldura vor fi radiate de sus (din tavan) datorita faptului ca prin sistem va circula agent termic produs de pompa de caldura, adica va circula apa rece (vara) sau apa calda (iarna).


Acest sistem este foarte eficient energetic din mai multe puncte de vedere: 1. Se foloseste agent termic produs de pompa de caldura, adica de un echipament deja eficient. 2. Intreaga suprafata a plafonului radieaza caldura/racoare fara a intalni obstacole precum mobilier, canapea, covor etc care limiteaza de exemplu eficienta incalzirii in pardoseala.
Din punct de verere al confortului organismului si al sanatatii, panourile radiante in plafon sunt net superioare oricarui alt sistem uzual existent intrucat:
• stratificarea aerului este minima
• este o diferenta de doar 2 grade Celsius intre temperatura resimtita la nivelul capului fata de cea resimtita la nivelul piciorelor
• in orice punct din casa temperature este uniforma, conform setarii stabilite prin controlere
• nu mai este necesar aerul conditionat. Se poate monta o unitate pentru anumite cazuri specifice precum petreceri cand usile stau deschise sau pe timpul verii cand sunt temperature extreme.


- Sisteme de control al echipamentelor de incalzire/racice/ventilatie. Acestea sunt in general aplicatii deja existente ale echipamentelor (aplicatii pe mobil, tableta etc) sau sisteme smart-home. Prin aceste aplicatii se pot introduce diferite scenarii de functionare: standby cand sunteti plecati in vacante, activare a incalzirii cu o ora inainte de ajunge acasa etc
Imagine tehnica pentru o casa pasiva

Cladiri verzi - functionare

1.2 Avantaje

a) Consum energetic redus
Consumul energetic pentru incalzire/racire/ventilatie poate fi cu 90% mai mic decat in cazul unei case “traditionale” (75% per total, tinand cont si de consumatorii uzuali frigider, hota, masina de spalat etc) adica poate fi inregistrata o economie de 30.000 - 50.000E in 20 ani in functie de gradul de dotari si de utilizarea casei.
De exemplu, dotarea cu toate echipamentele enumerate la care se adauga un sistem de panouri fotovoltaice corect gandit pentru necesarul casei poate insemna consum de electricitate zero din reteaua nationala (ENEL, ENGIE etc) pentru lunile de vara.
Din punct de vedere tehnic, casa pasiva trebuie sa se incadreze in urmatoarele valori:
• maxim 10 W/m² necesar caloric constant;
• maxim 15 kWh/m² necesar anual pentru încălzirea spațiului;
• maxim 42 kWh/m² necesar anual total de energie.

Imaginea urmatoare este foarte sugestiva in ceea ce priveste cat de inalt este standardul de casa pasiva si mai ales cat de mult se diferentieaza de celelate standarde energetice:

Cladiri verzi - grafic energetic

b) Calitate superioara a locuitului
Casele pasive beneficieaza de multa lumina naturala, o izolatie fonica mult peste medie precum si un confort al organismului uman net superior intrucat sunt folosite tehnologii studiate, verificate si orientate catre confortul maxim al organismului uman: temperaturile care pot fi setate si care sunt uniforme, aerul proaspat permanet filtrat (fara alergeni), folosire de vopseluri fara compusi organici volatili (low VOC), folosire de surse naturale nepoluante etc
c) Credite speciale
Casele pasive sunt considerate “”case verzi”” si beneficieaza de dobanzi preferentiale din partea bancilor.
Ca o clarificare, standardul de casa pasiva este mult mai ridicat decat standardul de “casa verde” dar nu s-au putut trata diferit intrucat exista foarte putine dezvoltari pe acest segment foarte pretentios.
Programul Ipoteca Verde, lansat de Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC), este programul prin intermediul căruia băncile participante oferă un produs unic de ipotecare a imobilelor, oferindu-le reducerea ratei dobânzii pentru a minimiza riscul de neplată a ipotecii și pentru a acorda o valoare mai mare imobilului în comparație cu o casă obișnuită.


Ca exemplu, singura dezvoltare de case pasive din Romania (si de fapt din Estul Europei) la nivel de proiect este Amber Gardens, proiect care cuprinde 52 vile. In rest sunt constructii private (aproximativ alte 12 vile in toata Romania) ale pasionatilor de de tehnologie aplicata constructiilor printer care cel mai cunoscut este George Buhnici.
Proiecte de case pasive: Amber Gardens, Tunari- Ilfov link: https://www.ambergardens.ro/
Organisme care reglementeaza si acrediteaza: Consiliului Român pentru Clădiri Verzi – RoGBC (Romanian Green Building Council) link: http://www.rogbc.org/en/
d) Taxe reduse
Si casa pasiva beneficieaza de acelasi tratament din partea Primariilor cum este si cazul cladirlor verzi – Trimitere la sectiunea din Cladiri verzi
e) Devalorizare foarte mica.
Intrucat casele care respecta acest standard sunt foarte dorite de catre public si sunt foarte bine vazute si de catre banci, primarii, investitori, valoarea acestora se va mantine timp de foarte multi ani, fiind probabil imobilele cu cea mai mica depreciere.

Sa nu uitam si aspectul disponibilitatii acestora care este foarte redusa in contextual unei cereri din ce in ce mai mari:
• In acest moment se inregistreaza un total de 6000 locuinte verzi dar doar aprox 70(!) case pasive
• In Romania exista un singur proiect de case pasive, Amber Gardens localizat in Tunari- Ilfov. Disponibilitatea a fost de 52 vile dar acestea s-au epuizat aproape in totalitate.
• Cei care au construit case pasive, le-au construit pentru uzul propriu si nu pentru vanzare
• Sunt foarte putine case pasive disponibile spre vanzare


Tehnic: http://ipconsult.ro/Indrumar%20de%20Eficienta%20Energetica%20pentru%20Cladiri%20I.html

CONEXE:
Lista 1700 birouri de arhitectura https://www.agendaconstructiilor.ro/files/index-companii/1.500-firme-de-proiectare-si-birouri-de-arhitectura-2013_378.html